Pensiile private au ajuns la 190,9 miliarde lei: un sistem tot mai mare, cu câștiguri vizibile și o polarizare tot mai greu de ignorat

Pensiile private au devenit, în tăcere, unul dintre cele mai mari „rezervoare” de bani din economia României. Nu e o formulă de campanie și nici o cifră care să facă rating, dar e o realitate care începe să schimbe mizele: la finalul lunii septembrie 2025, activele din Pilonul II și Pilonul III au urcat la 190,9 miliarde lei, adică 10,3% din PIB. Pe de o parte, sistemul crește accelerat, cu contribuții mai mari și cu investiții preponderent prudente. Pe de altă parte, aceeași imagine scoate la lumină o ruptură: economisirea se acumulează disproporționat, iar conturile românilor arată deja o diferență majoră între cei care strâng mult și cei care abia au început să strângă.

190,9 miliarde lei și 10,3% din PIB: cifra care mută pensiile private din „anexă” în „coloană” a economiei

După primele nouă luni ale anului 2025, pensiile private au ajuns la 190,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de septembrie 2024 și cu 22% față de finalul lui 2024. Ponderea de 10,3% din PIB este un semnal de maturizare: banii din pensii private nu mai sunt doar economisire individuală, ci capital care influențează finanțarea statului și lichiditatea pieței de capital. Datele sunt prezentate conform ASF.

Din total, Pilonul II rămâne dominant, cu aproximativ 184,15 miliarde lei. Pilonul III, zona de pensii facultative, ajunge la circa 6,75 miliarde lei. Diferența de volum spune totul despre comportamentul de economisire: obligatoriu, da; voluntar, încă într-o măsură mult mai mică.

Portofoliul agregat rămâne unul prudent: aproximativ 70% în instrumente cu venit fix și aproximativ 25% în acțiuni. Structura aceasta limitează șocurile în perioade turbulente, dar păstrează o componentă de creștere pe termen lung.

9,36 milioane participanți: contribuțiile cresc mai repede decât numărul celor din sistem

Numărul total de participanți a urcat la 9,36 milioane la final de septembrie 2025 (față de 9,12 milioane la finalul lui 2024). Pilonul II ajunge la 8,41 milioane, iar Pilonul III la aproape 954.000.

Povestea mare a anului 2025 este însă ritmul contribuțiilor. În Pilonul II, contribuțiile brute virate în ianuarie–septembrie au totalizat 16,71 miliarde lei, cu 27% peste aceeași perioadă din 2024. Septembrie a adus aproximativ 1,89 miliarde lei, iar contribuția medie pe participant a fost în jur de 411 lei.

În Pilonul III, contribuțiile brute au fost de 690 milioane lei în primele nouă luni (+28%), iar septembrie a însumat aproximativ 80 milioane lei (+26%). Contribuția medie, în jur de 168 lei, indică o limită practică: economisirea voluntară crește, dar rămâne încă un efort pentru o mare parte din participanți.

În acest context, pensiile private din România nu mai pot fi citite doar ca un produs financiar. Ele devin un indicator al felului în care economia produce venituri și spațiu de economisire.

Efecte imediate: conturi mai mari și plăți tot mai consistente către beneficiari

Pentru participant, creșterea sistemului se vede în valoarea contului. În Pilonul II, activul mediu pe participant a ajuns la 22.103 lei la final de septembrie 2025, cu aproximativ 20% peste septembrie 2024. În Pilonul III, valoarea medie a contului este de 7.061 lei.

Sistemul a început să „livreze” tot mai vizibil și prin plăți. În Pilonul II, în primele nouă luni din 2025 au fost efectuate plăți de aproximativ 1,78 miliarde lei către 52.513 participanți și beneficiari. În Pilonul III, plățile au fost de aproximativ 180 milioane lei către 11.906 persoane.

Raportul subliniază și faptul că evaluarea activelor se face la prețurile de piață, ceea ce poate genera fluctuații pe termen scurt. Este un detaliu important pentru percepția publică: diferența dintre o scădere temporară a unității de fond și o pierdere „definitivă” este, de multe ori, diferența dintre încredere și neîncredere.

Unde sunt investiți banii: titlurile de stat domină, iar România devine tot mai dependentă de propriul climat macro

În Pilonul II, titlurile de stat reprezintă 65,5% din portofoliu (în scădere față de 67,1% la final de 2024), iar acțiunile au o pondere de 25%. Restul este împărțit între obligațiuni corporative, fonduri de investiții și depozite.

În Pilonul III, structura este similară: 63,4% titluri de stat și 27,2% acțiuni, completate de ponderi mici în alte instrumente.

Asta transformă fondurile de pensii în investitori-cheie: ele finanțează statul prin cererea constantă de titluri și susțin piața de capital prin expunerea pe acțiuni. Dar, în același timp, expunerea ridicată pe titluri de stat leagă sistemul de dinamica locală: dobânzi, inflație, risc suveran și stabilitate fiscală.

De aceea, activele Pilonului II nu pot fi discutate doar în termeni de randament. Ele sunt, tot mai mult, o oglindă a stabilității economice interne.

Polarizarea din interior: 70% din active la 25% dintre participanți, cu diferențe care se văd deja în extreme

Cea mai dificilă parte a tabloului este distribuția. În Pilonul II, 70% din active sunt deținute de 25% dintre participanți. Raportul arată și extreme care fac diferența ușor de înțeles: cel mai mare cont ajunge la 3,25 milioane lei, cel mai mic este de 1 leu, iar 20% dintre participanți au sub 1.681 lei.

Această polarizare nu este un accident al sistemului, ci efectul direct al veniturilor și al stabilității în muncă. Cine a avut salarii mari și contribuții constante acumulează masiv. Cine a avut venituri mici, perioade fără contribuții sau intrări târzii în sistem rămâne cu solduri reduse.

În plan social, consecința este clară: dacă piața muncii rămâne polarizată, polarizarea se transferă în pensie. În plan de comunicare, presiunea este și mai mare: participanții cu solduri mici resimt mai acut volatilitatea și pot interpreta fluctuațiile ca un eșec al sistemului, deși produsul e construit pe orizont lung.

Ce urmează: 2026 va testa încrederea și capacitatea Pilonului III de a deveni economisire reală pentru mai mulți

În 2026, creșterea sistemului va depinde de ritmul contribuțiilor și de evoluția piețelor. Dacă fluxurile de bani rămân puternice, sistemul va continua să se extindă și să devină și mai relevant pentru finanțarea economiei. Dacă volatilitatea persistă, fluctuațiile de evaluare pot fi mai vizibile, iar încrederea va depinde de cât de bine sunt explicate mecanismele.

În același timp, Pilonul III rămâne testul de maturitate al economisirii voluntare. Crește, dar încă este limitat de puterea de cumpărare. În acest sens, contribuțiile la Pilonul III vor spune, probabil, mai multe despre economia reală decât multe indicatori macro: nu doar dacă oamenii vor să economisească, ci dacă își permit.

După pragul de 190,9 miliarde lei, subiectul pensiilor private nu mai este doar despre acumulare. Este despre distribuție, încredere și despre cât de bine poate România transforma o creștere contabilă într-o siguranță reală pentru cât mai mulți participanți.